Pentru buna sa orientare, drumetul deosebeste aici o limita de est, care se afla pe Valea Sebesului, intre orasul Sebes si confluenta vaii Frumoasa cu Valea Salanele. Limita sudica se gaseste pe aliniamentul Jiului de est, Petrosani, Pestera Boli, Banita, Merisori, Crividia, Baru Mare, si se termina in apropierea localitatii Ohaba de sub Piatra, distanta care coincide si cu soseaua nationala DN 66 Hateg-Petrosani. Acest drum insoteste raul Strei, pana unde se termina in cea mai mare parte culmile montane ale muntilor, care coboara lin pana in depresiunea Hategului. In partea de nord a masivului, culmile "se lasa" in depresiunea larga a Muresului.

Creasta principala a Surianului are o forma concava si este directionata spre sud-sud-est, avand o lungime de aproape 50 km. Cele mai insemnate culmi insirate pe acest val muntos: Varful lui Patru (2130 m), cel mai inalt din masiv, Surianu (2059 m), Ausel (2009 m), Carpa (2012 m), Parva (1901 m), Comarniciu (1894 m), Batrana (1792 m), Stevie (1763 m), Gropsoara (1894 m). Din aceasta creasta principala se desprind o serie de culmi secundare in diferite directii. Una din ele se desfasoara pe partea sudica a versantului, pana in Pasul Banita (759 m), o alta coborand spre est, catre Pasul Tartarau (1665 m).

Cea mai mare parte a vailor din muntii Surianu sunt adanc sculptate in sisturi cristaline si de nenumarate ori au caracterul unor defilee si chei spectaculoase, sapate chiar in calcar. Avem in consecinta, premizele unor peisaje carora li se asociaza cu prisosinta epitetul "frumos".

In partea de sud-vest si vest a masivului, se intalnesc numeroase zone calcaroase cu un curs pronuntat atat la suprafata cat si in adancime, care se regasesc in apropierea Gradistei de Munte, in zonele Ciclovina - Baru Mare, Crivadia - Banita - Pestera Boli, precum si in partea de nord-vest a Depresiunii Petrosani. Peste 500 de pesteri si avene fac si ele parte din decorul Muntilor Surianu. Numai pe Valea Rosia speologul gaseste 7 pesteri, celelalte, mai importante, purtand nume precum: Ponorici - Ciclovina cu Apa, Ciclovina Uscata, pestera din Valea Clenji, Pestera Boli, Sura Mare, Tecuri ori avenul din dosul Lacsorului.

Fara a-si imparti o etajare stricta, fauna Surianului e si ea, precum cea a intregului lant carpatin, inca "bogata si variata" cum am mostenit sintagma. Ursul si lupul traiesc pana in partea superioara a etajului alpin, atrasi de numeroasele stane de oi, de vacile si caii care impanzesc pajistile in apropierea culmilor din partea centrala a masivului, unde domneste o vegetatie viguroasa, ce da locurilor un farmec aparte. Mistretii si vulpile coboara de multe ori pana in apropierea localitatilor rurale, situate in zonele depresionare. Alaturi de acesti locatari, in padurile masivului traiesc capriori si, in numar tot mai imputinat, jderul si rasul.

Lumea pasarilor de aici ne aduce aminte de versul eminescian: cinteza, mierla, privighetoarea "vorbesc cu-atat de multe intelesuri", iar in desisurile padurilor, in special pe Valea Sebesului, cocosii de munte si ierunca au statut de specii declarate monumente ale naturii, ocrotite de lege.

In Muntii Surianu, "a merge pe urmele stramosilor nostri" nu e doar o metafora. Aici se gaseste faimoasa cetate Sarmizzegetusa Regia, vechea capitala a Daciei de pe timpul lui Decebal. Tot aici exista vestigii dacice cu valoare de reper, precum cetatea de la Blidaru, cea de la Costesti, situate pe partea stanga a Vaii Gradistea. La Capalna, se vad inca urmele cetatii dacice din secolul al II-lea i. Ch., de pe timpul marelui rege Burebista, apoi, a lui Decebal, cetate ce facea parte din sirul fortificatiilor de aparare a capitalei Daciei. Un exceptional itinerar istoric in zona ne poarta la cetatile Piatra Rosie de pe Valea Alunului, la Pestera Boli si la cetatea feudala de la Sibisel, spre turnul medieval de la Crivadia sau la cetatea de pamant din secolele VIII-IX de pe dealul Gheoghelului, din vecinatatea localitatii Sascior.

In apropierea orasului Sebes-Alba, la 4 km distanta, se afla, pe versantul drept al raului Secasul Mare, grandioasa si renumita Rapa Rosie, in suprafata de 10 ha, avand o lungime de 800 m si o inaltime intre 50-100 m, un monument al naturii care atrage an de an numerosi turisti.

Trei circuri glaciare sunt vedetele muntilor Surianu: Auselu, Surianu si Carpa. Pe versantul estic al circului glaciar Surianu, la o altitudine de 1750 m, se intinde rezervatia complexa Surianu, care cuprinde lacul propriu-zis, in forma aproape rotunda (lungime 94 m, latime 91 m, adancime 7 m) precum si mlastinile care au luat nastere de la iesirea apei din lac. In circul glaciar Carpa sunt doua lacuri mici, Iezerul si Iezerasul, care au luat nastere in spatele unor potcoave nivale.

Pe versanul de nord-est al masivului este rezervatia geologica Oul Arsitei de la Recea, un fragment de micasisturi si paragnaise (lung de cca 2 m, inalt de 1,80 m) ce s-a desprins din partea superioara a versantului si s-a oprit in cadere la o altitudine de 1060 m luand forma de... ou. Rezervatia se afla la 12 km de localitatea Pianul de Sus, pe drumul forestier ce urca pe Valea Pianului si reprezinta una din curiozitatile muntilor cristalini.

Rezervatia botanica Tarnoavele este situata in partea superioara a paraului Prigoana, la o altitudine de 1380 m si consta in 7 arienale de mlastini intinse pe o suprafata de 6,5 ha. In tinoavele (cum li se mai spune mlastinilor) din luncile Prigoanei se afla numeroase plante rare, caracteristice Vaii Sebesului.